Etapele proiectului
Realizarea proiectului propus a implicat parcurgerea următoarelor etape:
Etapa I: Studiu documentar privind stadiul actual al utilizarii polimerilor in agricultura 
Responsabili cu implementarea activităţii au fost: directorul de proiect şi partener 1.
Varianta 1 – martor (sol nedrenat)
Varianta 2 – sol drenat cu prisme drenante din balast
Varianta 3 – sol drenat cu prisme din sol stabilizat structural
Pentru cunoaşterea modificărilor care au loc în sol s-au analizat proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale solurilor. În acest context s-a determinat şi permeabilitatea pentru aer a solului cu aparatură EYJELLKAMP, premieră la noi în ţară.
Aceasta a contribuit la obţinerea unor indicatori care pot fi folosiţi la redimensionarea formulelor de calcul al hidromodulului de drenaj, de irigare şi a coeficienţilor de scurgere în funcţie de tipul de sol şi panta terenului.
Etapa II: Experimentarea amelioratorilor sintetici structurali in laborator si in hala de modele sol
Responsabili cu implementarea activităţii au fost: directorul de proiect şi partener 1.
Variantele care s-au realizat au fost următoarele:
Varianta 1 – martor (sol neafânat)
Varianta 2 – sol afânat fără încorporare de îngrăşământ chimic
Varianta 3 – sol afânat cu încorporare de îngrăşământ chimic în profunzime
S-a procedat la măsurarea şi jalonarea percelelor experimentale şi a câmpului demonstrativ.
Transferul de infomaţii către fermieri.
S-au preluat soluţiile elaborate de cercetarea ştiinţifică pentru lucrarea profundă a solului şi în special cea referitoare la combinaţia afânare + îngrăşare profundă concomitentă, în scopul conservării solului şi apei. Dintre soluţiile existente au fost selectate cele corespunzătoare condiţiilor locale de sol, structurii de culturi şi tipurile de măsuri existente în dotare sau posibil a fi utilizate.
Sistemul de lucrare a solului propus pentru transferul de informaţii constă în afânarea în profunzime a solului şi administrarea simultană a îngraşămintelor chimice. Acesta a contribuit la creşterea volumului edafic al solului şi implicit la creşterea producţiei agricole.
Toate cele trei variante experimentale se vor înscrie într-o rotaţie adecvată soia – grâu – porumb – floarea soarelui – sfeclă de zahăr.
Irigarea culturilor.
Câmpul demonstrativ beneficiază de sistem de irigaţie funcţional. Udările s-au aplicat la recomandarea conducătorului de proiect, diferenţiat pe culturi, în funcţie de condiţiile meteorologice ale fiecărui an agricol, de caracteristicile solului şi de calitatea apei de irigaţie utilizată. S-a urmărit a se realiza pe de o parte asigurarea unui consum de apă optim sub aspectul producţiei realizate, cât şi al eficienţei economice a acesteia. Pe de altă parte s-a urmărit evitarea aplicării unor norme mari de udare.
Totodată în cadrul utilizării unor ape de irigaţie necorespunzătoare, s-a asigurat avertizarea fermierului prevenindu-se astfel poluarea solului şi apei freatice.
Condiţiile meteorologice. Pentru identificarea evoluţiei acestor factori în perimetrul câmpului experimental s-a amenajat o staţie agrometeorologică cu măsurători zilnice ale temperaturii aerului şi ale cantităţii de precipitaţii. Pe baza acestor date s-a calculat evapotranspiraţia potenţială, din care s-a derivat consumul de apă real al diferitelor culturi, şi s-au estimat astfel bilanţul şi rezervele de apă al solului. În paralel cu metoda clasică (Thornth-waite) s-a utilizat şi metoda reflectometrică de determinare a indicilor hidrofizici ai solului, existând posibilitatea comparării celor două metode.
Condiţiile pedologice. Extinderea cecetărilor în câmpul demonstrativ a indicat determinări “in situ” cu metode noi, a indicilor hidrofizici ai solului. S-au executat determinări de umiditate pe adâncimea 0-150 cm înainte de semănatul diferitelor culturi, iar apoi, după cerinţă pe adâncimea de dezvoltare a sistemului radicular.
Rezultatele determinărilor respective au fost corelate cu cele obţinute prin calculul bilanţului şi rezervelor de apă din sol .
Calitatea apei de irigaţie. Fermierii au fost informaţi despre calitatea apei de irigaţie. Pentru aceasta periodic, în funcţie de necesităţi, s-au prelevat probe de apă de irigaţie care s-au analizat într-un laborator de specialitate. Pentru apa de irigaţie convenţională s-a determinat îndeosebi conţinutul de săruri solubile şi de sodiu, iar pentru apa de irigaţie reziduală, aceste determinări au fost corelate cu analize specifice, în funcţie de sursa acestor ape şi de produsele poluante pe care acestea le-ar putea conţine.
Calitatea furajelor. Întrucât câmpul demonstrativ experimental deserveşte şi ferme zootehnice s-au facut determinări privind calitatea furajelor şi a cărnii.
Îngrăşămintele aplicate. Pe lângă îngrăşarea minerală efectuată la înfiinţarea câmpului demonstrativ, odată cu iniţierea proiectului s-a executat o cartare agrochimică în vederea elaborării unui plan de fertilizare de bază cu îngrăşăminte organice şi minerale.
De asemenea, în momente importante din perioada de vegetaţie a diferitelor culturi, s-au efectuat analize de plantă pentru stabilirea cerinţelor de fertilizare suplimentară. Sistemul de fertilizare a urmărit obţinerea unor producţii ridicate şi eficiente economic, cât şi optimizarea însuşirilor agrochimice ale solului şi prevenirea poluării, în special cu nitraţi, a solului şi apei freatice.
S-a acordat atenţia cuvenită şi fertilizării foliare, care a folosit cantităţi relativ reduse de nutrienţi şi a asigurat o eficienţă sporită.
Pentru aceasta s-au analizat următoarele variante:
Varianta 1 – martor nedrenat
Varianta 2 – sol drenat
Această varianţă s-a justificat a fi realizată întrucât acest tip de drenaj (nesistematic) nu s-a practicat în România decât în acest câmp demonstrativ pe o suprafaţă de 1000 hectare. În aceste variante s-a cercetat influenţa pe care a avut-o asupra proprietăţilor solurilor afectate de exces de umiditate.
În acest sens s-a determinat inclusiv conţinutul de aer din sol, determinare care a fost foarte utilă fermierilor, pentru că au aflat dacă terenul pe care îl deţin se pretează sau nu la drenaj. Deasemenea prin aceste determinări de mare precizie s-a recalculat hidromodulul de drenaj, atât de necesar în proiectarea amenajărilor hidroameliorative.
Alte elemente privind transferul de informaţii utile către fermieri.
Proiectul propus a avut în vedere de asemenea transferul de soluţii moderne din cercetare către practica agricolă. Pe lângă dotarea modernă de care dispune, proiectul a prevazut procurarea unei aparaturi eficiente, rapide şi de mare precizie pentru executarea expeditivă în teren a unor determinări de proprietăţi ale solului, strict necesare pentru fermieri.
Acestea sunt:
1-elecroforeză–pentru recoltarea probelor de sol şi apă. Aceasta a permis controlul evoluţiei solului şi gradul de încărcare a apelor freatice cu substanţe poluante, pe adâncime medie de cca 30m.
2-aparat pentru determinarea forţei de reţinere a apei (sucţiune). Şi acest parametru (pF) a îmbogăţit cunoştinţele fermierilor deţinători de terenuri afectate de exces de umiditate. Astfel, aceştia vor putea decide dacă terenul pe care îl deţin necesită sau nu lucrări ameliorative.
Responsabilitatea pentru realizarea acestei etape revine directorului de proiect şi partenerului 1.
Realizarea proiectului în parteneriat
Partenerul de proiect dispune de suprafaţa de teren pe care se află amenajarea de drenaj unde s-au extins cercetările privitoare la prezentul proiect. Terenul partenerului este situat într-o zonă cu exces de umiditate, are dotarea mecanică pentru executarea lucrărilor agricole şi resursele necesare pentru cofinanţarea naturală.